• home
  • photo
  • about
  • about

Unde mâncăm mici buni în Petroșani?

Filed Under (Blog) by Lucian Prejbeanu on 11-02-2021

Săptămâna trecută vă spuneam unde putem mânca mici buni în Râmnicu Vâlcea. Am început cu Vâlcea, pentru că era amintirea mai recentă dar, în urmă cu alte două săptămâni, am mers în Parâng și am încercat micii din Petroșani.

Din păcate, încă nu vă pot spune unde să mâncați mici buni în Petroșani, deoarece acolo unde am mâncat eu au fost execrabili! Într-adevăr, cred că a fost cea mai curată micărie din toate cele văzute de mine, totul era impecabil. În schimb, gustul… dacă nu îmi era foarte foame, îi lăsam nemâncați. Să nu mai spun că prețul este foarte mare, cel puțin pentru o micărie dintr-un orășel mic. Spre comparație, la Vâlcea, un mic costă trei lei. La fel și în Craiova, în mai toate piețele. Patru lei pentru un mic ar fi un preț bun, dacă ar fi super gustos sau făcut cu rețeta tradițională în care, în loc de apă, în compoziție s-ar adăuga zeamă de oase sau cum se spune mai nou, beef stock.

Așasar, unde poți mânca cei mai buni mici în Petroșani?

Nu știu încă, aștept sugestii de la voi și voi încerca data viitoare.

Fotografii:

Locația

Restaurantul se numește “La Mitică” și este prima micărie din piață, exact la intrare.

Unde mâncăm mici buni în Râmnicu Vâlcea?

Filed Under (Asa da, Ce-mi place, Unde mancam mici) by Lucian Prejbeanu on 04-02-2021

Micul, fast-food-ul tradițional românesc, există în nenumărate variațiuni dar nu tot timpul este așa cum ar trebui: zemos, gustos, cald, proaspăt. O să încerc, în drumurile mele prin România, să găsesc cele mai bune locuri unde poți mânca mici și să le împărtășesc cu voi.

Așasar, unde poți mânca cei mai buni mici în Râmnicu Vâlcea?

Practic, la intrarea în oraș, dinspre sud, în Râureni, la piața agroalimentară, sunt mai multe terase. Toate, mai puțin una, servesc mici “Diana”.  Prima terasă din colț, Ionela Grill, servește “Mici de Drăgășani”, făcuți special pentru restaurante, nu sunt destinați consumului acasă. Sunt exact cum trebuie: zemoși, pufoși, gustoși! Poate puțin prea mult bicarbonat pentru cei cărora nu le place gustul puternic al acestuia, dar pentru mine sunt (aproape) perfecți! Vă recomand din inimă să vă opriți și să-i încercați!

În ultima fotografie sunt micii “Diana”, mult mai albi și mai puțin pufoși.

Locația este aceasta:

Nu uitați: Terasa Ionela Grill, intrarea în Râmnicu Vâlcea din Sud, Piața Agroalimentară Râureni.

Fericire…

Filed Under (Blog) by Lucian Prejbeanu on 26-03-2018

Sunt cel mai fericit om de pe pământ! O să fiu tătic! Este lucrul pe care mi-l doream cel mai tare, să am un pui. Meritele cele mai mari sunt ale soției mele care îl coace în pântece, care într-o noapte s-a culcat plângând de dureri, care s-a lăsat înțepată în vene de 2-3 ori pe lună pentru diverse analize, care a stat nemișcată când un ac de aproximativ 10 cm i-a străpuns burtica pentru a fi siguri că fetița noastră va fi sănătoasă.

Mă gândesc de ceva vreme să o surprind cu un cadou, doar pentru că există în viața mea. Pentru că în ultima vreme viața noastră a fost un tăvălug, ne-am apucat de casă, am investit tot ce am avut și n-am avut în cuibul nostru și încă nu s-a terminat șirul de investiții, pe lângă bani am investit și aproape tot timpul nostru în casă. N-am mai fost într-o vacanță de mai bine de 1 an, iar de la vestea că vom fi părinți totul se învârte în jurul copilului. Am încercat să îi fac sarcina cât mai ușoară, i-am făcut miere cu lămâie când a răcit, am ținut-o de mână când a plâns de dureri, nu am ratat nicio programare la doctor, cu toate astea mi se pare că merită mai mult. Și mă tot gândesc ce cadou să îi fac. Îi plac hainele, pantofii și bijuteriile, dar cum burtica crește rochițele ies din peisaj și pantofii la fel căci nu cred că va mai purta prea multă vreme tocuri, așa că rămân bijuteriile.

Și la bijuterii e greu de ales, aș vrea ceva special, dar aurul nu îi place deloc, poate ala alb, pietrele sclipicioase iar nu îi plac, parcă argint nu aș vrea eu, așa că mă tot gândesc la perle, dar nu am încredere că sunt de calitate. M-am bucurat însă să aflu că există un magazin online unde se comercializează perle veritabile. Se pare că am și noroc, în perioada asta au reduceri.

Oscilez între setul acesta de perle naturale

inelul acesta

sau acești cercei

Parcă totuși aș alege cerceii cu fluturi pentru că Andrei îi plac fluturii și mai ales că am fluturi în stomac când mă gândesc să o să avem o fetiță. Voi ce mă sfătuiți?

Stil de viață activ?

Filed Under (Ce-mi place) by Lucian Prejbeanu on 19-12-2017

Să scriu despre un stil de viaţă activ poate părea o glumă. Cine mă cunoşte stie de ce, iar pentru cine nu las o poză lămuritoare.

Recunosc, îmi place mâncarea mult(ă) şi îmi displace mişcarea. A mea mă tot bate la cap să mergem la sală. Gici care e răspunsul: poate la sala de mese. Lăsând gluma la o parte, chiar dacă nu mă înghesui la sală, alergat sau chiar plimbat tot am un stil de viaţă activ.

E grea pornirea dimineaţă şi sunt mereu în întârziere aşa că nu apuc să mănânc dimineaţa, iar prânzul mă prinde în alergătură şi aproape niciodată nu apuc să mănânc. Aşa că ajung seara acasă, dau iama în frigider şi cad lat pe canapea. De aici si problemele cu greutatea.

Andra m-a tot înebunit să iau la mine batoane proteice sau nuci, migdale şi alte chestii care au protieine şi chipurile m-ar revirgora. Eu am fost şi mă declar mâncător de carne deci ies din discuţie toate sugestiile. Mă bucur însă că am descoperit Active Snack Campofrio ce conţine 26 de grame de proteine din carne la 100 de grame. Şi cel mai important e carneeee. Plus că este fără gluten, fără lactoză, fără coloranţi, fără potenţiator de aromă şi are puţine calorii.

Şi dacă vreţi să încercaţi sanckurile Campofrio vă sfătuiesc să o faceţi până la sfârşitul lunii ianuarie, să vă inscrtieţi pe siteul http://www.activesnack.ro şi puteţi câştiga săptămânal premii.

Apă minerală plată pentru bebeluși?

Filed Under (Ce-mi place) by Lucian Prejbeanu on 11-12-2017

Îmi doresc tare mult un copil și când o să de hotărască barza să-l aducă vreau să îi ofer tot ce e mai bun pentru el, inclusiv apa. De aceea mi s-a părut interesantă provocarea Aquatique și bogalinitiative de a afla cum ar trebui să fie apa minerală plată pentru copii.

Când o să vină moștenitorul pe lume aș vrea să fie sănătos așa că sper să am mai multă grijă de el decât am de mine: începând cu lichidele și terminând cu mișcarea. Dar cum spuneam, să vorbim despre apă. Sunt pe piață zeci de companii care îmbuteliază apa, așa că e greu să alegi una. Dacă atunci când ești adult nu te uiți prea mult pe etichetă (deși ar trebui să o facem), atunci când este vorba de un copil chiar cred că este important să citim specificațiile produselor. Mai mult, internetul este o sursă extrem de mare de informații care ne poate ajuta să alegem cel mai bun produs. Uite așa am aflat că apa minerală naturală Aquatique își are izvorul la o altitudine de 1.100 de metri, în zona protejată Parcul Natural Bucegi, rezervația naturală Abruptul Prahovean. Deja mă încântă faptul că este într-o zonă cât de cât ferită de poluare. În plus are o compoziție echilibrată și o mineralizare redusă de numai 104 mg/l, îndeplinind astfel criteriile de compoziție și puritate pentru a putea fi consumată de bebeluși și copii, conținutul recomandat de minerale al apei fiind sub 120 mg/l. Ba mai mult, a fost desemnată câștigătoare de Forbes, pentru al doilea an consecutiv la categoria „Apă minerală plată pentru sugari și copii mici“. Și dacă mai adaugi și un preț rezonabil sunt convins că ar fi alegerea mea pentru a-i prepara copilului ceaiuri sau mâncare.

 

Aș modifica totuși puțin eticheta, pentru a o face mai atrăgătoare pentru copii. Hidratarea este foarte importantă pentru cei mici, iar atunci când încep să mai crească și să se joace mai uită se bea apă, dacă ambalajul ar fi mai „fun“ să zicem cred că puștanilor le-ar sări mai repede în ochi.

Ajutor!!! Am nevoie de un aspirator care să aducă pacea în familie

Filed Under (Blog) by Lucian Prejbeanu on 31-10-2017

Aşa cum vă spuneam acum ceva vreme ne-am apucat de casă, între timp am şi terminat-o, mai bine spus aproape am terminat-o. Ne-am mutat, dar mai sunt chestii de făcut, dar asta e altă poveste. Nu ne-a dezbinat construcţia (ohoho şi ce discuţii am avut), alegerea gresiei şi faianţei (şi aici s-au dus bătălii crâncene) sau a culorii bucătăriei (am cedat), suntem la cuţite din cauza unui… pisoi.

În primăvară Andra l-a adoptat pe acest „individ“ pe care cred că îl iubeşte mai mult decât pe mine.
Recunosc că şi mie mi-a intrat pe sub piele deşi nu îmi plac pisicile şi prefer câinii. Dacă iniţial am stabilit că sunt de acord să îi ia în apartament până este gata casa, iar apoi să îi facem o cuşcă şi să stea afară, acum situaţia e diferită. A mea soţie se pune de-a curmezişul, recunosc că şi mie îmi pare rău de el, mai ales că exact atunci cânt îmi vin nervii pe el că se tolăneşte peste tot vine şi se cuibăreşte lângă mine.
Problema e că e birmanez şi lasă păr muuuuuult. Şi de aici încep problemele. Andra zice că dacă îi cumpăr un aspirator vertical o să dea cu el în fiecare zi şi astfel Fluffy rămîne în casă. Mi-a şi prezentat câteva opţiuni, dar nu mai am încredere în judecata ei după ce a luat un aspirator cu filtrare prin apă. Porcărie mai mare ca aia jur că nu am mai văzut:  se încinge după ce dăm într-o cameră, iar curăţarea vasului cu apă este de-a dreptul scârboasă.
Aşadar help! Îmi puteţi recomanda un aspirator vertical bun la un preţ decent care să ne salveze căsnicia (ştiu sigur că va alege pisoiul)?


Am văzut noul film Ghostbusters

Filed Under (Ce-mi place) by Lucian Prejbeanu on 25-07-2016

Săptămâna trecută am fost invitat de către Inspire Cinema 3d Craiova să văd avanpremiera filmului Ghostbusters. Pentru un film care pe IMDB e catalogat ca fiind comedie SF, mie mi s-a parut a fi si putin horror. Poate sunt subiectiv avand in vedere ca genul horror nu prea e pe gustul meu dar cand e vorba de monstri si fantome nu prea mi se pare ca nu se incadreaza in genul horror.

Per ansamblu filmul este foarte bun, efecte speciale cat cuprinde, experienta 3D fiind una excelenta, merita vazut acest film la Inspire Cinema. Pentru cineva care a vazut cele doua filme Ghostbusters din anii 80 totul a parut putin cam copiat, putine lucruri fiind originale.

Desi a fost o surpriza placuta aparitie lui Bill Murray, Dan Aykroyd si Ernie Hudson (doar Rick Moranis lipseste din cei 4 vanatori de fantome originali), acestia nu si-au jucat rolurile initiale ci roluri total diferite (cab driver, etc). Practic povestea este cam aceeasi, monstrul final la fel de mare iar la final binili invinge!

Oricum, m-am distrat copios, partea de comedie din film este bine lucrata, dialogurile sunt extrem de nostime motiv pentru care recomand acest film tuturor! O portie de ras copioasa nu strica niciodata.
Impresia lasata de efectele speciale: interesanta
Senzatia sugerata de atmosfera din sala: intimitate
Impresia generala despre film: distractie

Am fost pelerin pe domenii vâlcene

Filed Under (Cu ce ma mai ocup) by Lucian Prejbeanu on 10-07-2016

După cum știți din când în când (la ultimele două ediții am tras chiulul pentru că am fost prins cu campania electorală) particip la degustările Brânzeturi cum se…cuVin, organizate de Asociația Bloggerilor Olteni și Dicționarculinar.ro. Nu eram prea sigur nici acum dacă o să ajung sau nu, mai ales că în ziua aia stabilisem să mă văd cu niște prieteni. Până la urmă locația aleasă Vintage la Pasaj, răcoroasă pentru cele peste 30 de grade din ziua de 30 iulie, și a mea consoartă m-au tras acolo cu tot cu prieteni și nu îmi pare rău. Ce poate fi mai bun într-o zi caniculară decât un vin răcoros băut cu prietenii?!

Vinurile au fost oferite de crama Drăgași, o cramă mică, dar cu planuri mari. Spun asta pentru că domeniul are doar 7 ha, din care extrag un vin delicios care va atrage cu siguranță mulți clienți. La mica podgorie, există un salon de degustări de 25 de locuri, o pensiune cu 11 locuri și o cramă boutique de unde puteți achiziționa vinurile intitulate strategic Pelerin. Dacă ajungeți la Drăgășani vă sfătuiesc să nu ratați o vizită în cramă.

Cele trei vinuri, două albe și unul rose, s-au împletit de minune cu brânza proaspătă de la fabrica Five Continent din Horezu, vestită deja în lume pentru brânza fermentată sub eticheta Tierra De Valcea. Cei care mă cunosc știu că îmi place vinul alb și dulce așa că la auzul veștii că nu vom avea și vinuri roșii. Spre surprinderea mea cele albe au fost mai tari poate ca unele roșii. Culmea însă, cel mai tare mi-a plăcut Rose-ul, pe care l-aș descrie într-un cuvânt: răsfăț. Și dacă adaugi lângă bânza fermentată de Horezu, într-un cuvânt prospețime, iese o combinație pe care o pot descrie drept prietenie.

Decizii… Decizii…

Filed Under (Cu ce ma mai ocup) by Lucian Prejbeanu on 25-06-2016

Va ziceam in articolul anterior ca urmeaza o perioada de foc pentru mine, perioada in care va trebui sa imi impart timpul intre organizarea nuntii, construirea casei si treburile zilnice. Dar de departe cea mai grea de realizat va fi casa! Am decis impreuna cu sotia ( :D ) sa facem o casa pe structura de lemn, de genul care se construiesc in Canada si Amercia de Nord. Am discutat cu mai multi constructri, am facut cateva calcule, am mai taiat din variante si am ramas doar la cateva firme. Una dintre ele, compusa doar din mesteri unguri, din Harghita, ne-a lasat o impresie buna. Si pretul este destul de bun, constructorii foarte seriosi, materialele (lemnul) adus de acolo. Problema este alta… Nu face cap coada tot, se ocupa doar de structura, feronerie, acoperis. Fara instalatii sanitare sau electrice. Si asta nu ar fi o problema prea grava deoarece am avea pe cineva sa faca si asta, doar ca nu se pot sincroniza. In sensul in care, atunci cand este constructorul liber, nu este instalatorul, cand este instalatorul, nu este constructorul… Solutia ar fi sa facem exteriorul, sa luam o pauza pana cand termina instalatorul si apoi, cand o sa fie iarasi constructorul liber, sa continuam si cu interiorul. Dar asta ar lungi foarte mult perioada de constructie…

Voi ce ati alege?

O jumătate de an de foc

Filed Under (Ce mi-am mai luat) by Lucian Prejbeanu on 21-06-2016

Mă așteaptă o jumătate de an infernală deși nici prima jumătate nu a fost prea liniștită… Pe lângă chestiunile obișnuite, legate de activitatea de zi cu zi, în următoarele luni mă apuc de construcția unei case și… mă căsătoresc! Dacă legat de căsătorie lucrurile sunt cât de cât aranjate: pregătiri, alergătură și distracție după, la casă este puțin mai complicat: durează mai mult, avem păreri diferite fiecare despre cum ar trebui să fie “casa visurilor noastre”, despre ce materiale de constructii să folosim, despre împărțirea camerelor, despre ce gresie, faianță, parchet, becuri să cumpărăm. O să fie o nebunie totală!

Am reușit într-un an să ne luăm teren, am căzut de acord asupra acestui lucru. Dacă ne-a luat un an să cădem de acord asupra acestui lucru important dar minor să vedem cum o să reușim amândoi să construim șă casa fără să ne certăm grav :)

Am mai reușit totuși să trecem peste încă un pas destul de important: am făcut o schiță a spațiului, cum ar trebui să fie împărțit acesta. Urmează fațadele, proiectul, aprobările și alegerea constructorului.

Urați-ne noroc!